Efectele magneziului asupra creierului

Magneziul este un mineral cu roluri importante în funcționarea sănătoasă a organismului uman, iar cercetările recente evidențiază importanța sa și în ceea ce privește sănătatea creierului. Deși magneziul este adesea asociat cu funcționarea musculară și cu sănătatea oaselor, studiile au demonstrat că acest mineral are și efecte semnificative asupra funcționării creierului. Magneziul joacă un rol esențial în reglarea activității neuronale, în transmiterea semnalelor nervoase și în menținerea sănătății cognitive. În acest context, explorarea impactului magneziului asupra creierului poate oferi o perspectivă nouă și fascinantă asupra modului în care acest mineral influențează sănătatea mentală și cognitivă.

Rolul magneziului în corpul uman

Magneziul este un mineral vital pentru organismul uman, având un rol esențial în numeroase procese fiziologice. Cunoscut ca fiind implicat în peste 300 de reacții biochimice în corpul uman, magneziul nu doar susține sănătatea musculară și a oaselor, ci și reglează funcționarea nervilor, a inimii și a sistemului nervos. De asemenea, acest mineral este esențial pentru activitatea creierului, contribuind la transmiterea semnalelor nervoase și la menținerea sănătății cognitive. Astfel, importanța magneziului pentru organismul uman este crucială, influențând diverse aspecte ale sănătății și bunăstării generale.

Cum afectează magneziul activitatea creierului?

Magneziul reprezintă un element esențial în menținerea funcționării optime a creierului și a sistemului nervos. Acesta intervine în reglarea activității neuronale și în controlul metabolismului substanțelor chimice care transmit semnale în întregul sistem nervos. Lipsa magneziului poate declanșa o serie de afecțiuni neurologice, incluzând anxietatea, iritabilitatea și chiar convulsiile, având consecințe negative asupra funcționării generale a organismului.

Printre simptomele asociate deficitului de magneziu se numără:

  • oboseală

  • iritabilitate;

  • nervozitate și anxietate;

  • insomnie;

  • dureri de cap și migrene.


Cum reglează magneziul procesele din creier?

În creierul uman, se desfășoară o multitudine de reacții biochimice esențiale pentru reglarea funcțiilor vitale ale organismului. Orice deficiență în aceste procese chimice poate contribui la apariția unor stări neplăcute.

Magneziul, un mineral crucial, are capacitatea de a influența diverse procese biochimice în creier care afectează sănătatea mintală și starea emoțională generală a individului. Prin reducerea excitabilității celulelor nervoase, reglarea neurotransmițătorilor, diminuarea inflamației și controlul hormonilor de stres, magneziul poate contribui la ameliorarea simptomelor de anxietate și la îmbunătățirea stării generale de sănătate mintală.

Surse de magneziu


Magneziul poate fi găsit într-o varietate de surse alimentare esențiale. Pentru a menține un nivel optim de magneziu în organism, este recomandat să integrați în mod regulat în dieta dvs. alimente bogate în acest mineral.

Câteva exemple de alimente bogate în magneziu:

  • nuci (migdale, alune de pădure, semințe de susan, semințe de dovleac și semințe de chia);

  • legume verzi (spanac, broccoli, varză, kale, pătrunjel etc.);

  • leguminoase (fasole, mazăre, linte, năut);

  • pește (somon, ton și macrou);

  • cereale integrale (ovăz, orez brun, quinoa etc);

Unele aspecte ale dietei moderne, precum consumul excesiv de alimente procesate sau prelucrate și lipsa alimentelor bogate în magneziu, cum ar fi cele din dieta mediteraneană, pot conduce la deficiențe de magneziu în organism. Acest lucru poate avea consecințe problematice, deoarece magneziul este un mineral esențial implicat într-o varietate de funcții fiziologice importante.

Pentru a compensa aceste deficiențe, este crucial să acordați o atenție deosebită alimentației, incluzând în dietă alimente bogate în magneziu. În plus, dacă medicul consideră necesar, acesta vă poate recomanda un produs /medicament cu magneziu, cum ar fi orotatul de magneziu – o formă organică cu absorbție rapidă în organism, ajustând doza în funcție de nevoile individuale.

Sursele

  • Grigus I.I., Mikhailova O.D., Gorbunov A.U., Wahrușev I.M. Importanța magneziului în fiziologia și patologia organelor digestive // EICG. 2015. №6 (118).

  • A.S. Kadykov și S.N. Busheneva Magneziu prin ochii unui neurolog. În nervi. în 2006. №1.

  • Pickering G, Mazur A, Trousselard M, Bienkowski P, Yaltsewa N, Amessou M, Noah L, Pouteau E. Starea și stresul magneziului: conceptul cercului vicios revizuit Nutriționiștii. 2020 Nov 28;12(12):3672.

  • Raymundo, L. J., Rondón și Dela Peña, I. J. (2019). Magneziu: un mineral versatil și important în sănătatea și bolile creierului. Boala metabolică a creierului, 34(5), 1305-1315.

  • Esenov I. I. În centrul atenției sunt preparatele de magneziu // RFC 2011. №4.

Alte articole