Stresul în viața de zi cu zi: ce este, tipuri & tratament

Stresul este un fenomen complex, caracterizat de un răspuns fiziologic și psihologic al organismului la provocări sau solicitări de natură fizică, mentală sau emoțională. Este un mecanism adaptativ esențial, care ajută organismul să se adapteze la diverse situații de viață. Fiecare persoană reacționează în mod diferit la factorii stresanți, iar ceea ce poate fi perceput ca stresant pentru un individ poate să nu fie la fel de provocator pentru altul. De asemenea, anumite niveluri de stres pot fi benefice, motivând individul să facă față provocărilor și să își îmbunătățească performanța în diverse domenii.


Cu toate acestea, atunci când stresul devine constant și depășește capacitatea organismului de a se adapta, poate duce la diverse probleme de sănătate fizică și mentală. De aceea, dezvoltarea și adoptarea unor strategii eficiente de gestionare a stresului reprezintă un aspect important al îngrijirii personale și menținerii sănătății generale.

Tipuri de stres

  1. Stresul acut:

Stresul acut este o reacție imediată la o situație sau un eveniment specific și poate fi experimentat ca o experiență pozitivă sau negativă. De exemplu, obținerea unei promovāri la locul de muncă sau confruntarea cu o situație de urgență sunt ambele exemple de situații care pot declanșa stres acut.

Acest tip de stres poate fi generat de evenimente precum situații de urgență, accidente sau experiențe traumatice. Simptomele stresului acut pot include palpitații, respirație rapidă și transpirație. În plus față de simptomele fizice menționate anterior, stresul acut poate provoca și simptome emoționale, cum ar fi anxietatea, nervozitatea și schimbările de dispoziție.

  1. Stresul cronic:

Stresul cronic reprezintă o formă mai persistentă de stres, care poate rezulta din expunerea prelungită la factori stresanți sau din incapacitatea organismului de a face față stresului acut. Situații precum probleme financiare constante, conflicte în relații, probleme de sănătate cronice, presiuni constante la locul de muncă sau experiențele traumatice din trecut, cum ar fi pierderi importante sau evenimente tragice, pot contribui la stresul cronic.

De asemenea, responsabilitățile multiple, cum ar fi îngrijirea copiilor și a părinților în vârstă, precum și cerințele profesionale, pot adăuga la nivelurile de stres. Răspunsul la stres poate varia considerabil între indivizi și există diferențe semnificative între modul în care femeile și bărbații gestionează și experimentează stresul.

Manifestările psihologice ale stresului la bărbați pot include o serie de simptome, iar iritabilitatea, agresivitatea, anxietatea și insomniile sunt printre cele mai comune. Alte simptome comune la bărbați pot avea și simptome fizice, cum ar fi dureri de cap sau tulburări digestive.


Femeile pot experimenta, de asemenea, o diversitate de simptome în contextul stresului, iar acestea pot varia în funcție de factori individuali, context și etapa de viață. Simptomele fizice întâlnite pot include dureri de cap, oboseală, creșterea tensiunii arteriale și tensiune musculară. În ceea ce privește simptomele emoționale, femeile pot să resimtă anxietate, tensiune excesivă sau iritabilitate. Alte simptome comune ale stresului la femei includ modificări ale apetitului, probleme de somn și oboseală.

Este important să recunoaștem că reacțiile la stres pot fi individuale și pot varia în funcție de circumstanțe și de sensibilitatea fiecărei persoane.

Cum poți ameliora starea de stres?

Există diverse strategii eficiente pentru a ameliora starea de stres. Însă este important ca fiecare persoană să indentifice ce funcționează cel mai bine pentru ea, deoarece metodele pot varia de la persoană la persoană. Gestionarea stresului este un proces personal și adaptabil în funcție de nevoile și preferințele individuale.

  • Exerciții fizice regulate: activitatea fizică eliberează endorfinele, substanțe chimice care îmbunătățesc starea de spirit și reduc stresul. Poate fi orice formă de mișcare – de la o plimbare la alergat sau yoga, plus o alimentație echilibrată cu alimente nutritive.
  • Tehnici de respirație și relaxare: practicile de respirație profundă, meditația și tehnici de relaxare pot ajuta la reducerea nivelurilor de stres și la îmbunătățirea stării generale de bine.
  • Activități recreative: Dedică timp activităților care îți aduc plăcere și relaxare, cum ar fi cititul, ascultatul de muzică, pictura sau orice alt hobby.
  • Consiliere profesională: în cazul în care stresul devine copleșitor sau persistent, un consilier sau terapeut poate oferi sprijin și strategii suplimentare pentru gestionarea stresului.


Cum îmbunătățește magneziul simptomele stresului?

Magneziul reprezintă un element esențial pentru buna funcționare a organismului și este implicat într-o multitudine de procese fiziologice. Deține capacitatea de a exercita un efect calmant și poate fi de ajutor în gestionarea simptomelor asociate stresului.

Pentru a beneficia de potențialele sale efecte în combaterea stresului, este crucial să menținem o dietă echilibrată, incluzând alimente bogate în magneziu, precum nuci, fasole, pâine integrală, orez brun, ovăz, migdale, sparanghel, ciuperci și ciocolată neagră.

Un nivel scăzut de magneziu în organism, cauzat de stres, poate contribui la schimbări de dispoziție, cum ar fi anxietatea și iritabilitatea. În unele situații, poate fi recomandată suplimentarea aportului de magneziu, însă este întotdeauna prudent să consultați un profesionist din domeniul sănătății înainte de a începe orice regim de acest fel.

Sursele

  • Vorobiev O.V. Stresul și tulburările de adaptare. În anul 2009; 11:789.
  • Melnikov, M. L. Psihologia stresului : teorie și practică : ghid de învățare și metodologie / M.L. Melnikov ; științific. Ekaterinburg în 2018. 112 din s.
  • Zagurovsky V.M. Stresul și consecințele sale (etape pre-spital și spital timpuriu) // MNS. 2014. №7 (62).
  • Volkovka Alina Vladimirovna, Mikhailova Irina Viktorovna Caracteristici de vârstă ale gestionării stresului la bărbați și femei // Jurnalul din Moga. Seria: Științe psihologice 2018. №3.
  • Klenova Milena Alexandrovna Caracteristicile psihologice individuale ale tendinței de stres a bărbaților și a femeilor // Izv. Sarat. un-ta Nov. sir. Psihologia Dezvoltării 2016. №3.
  • Psihologia stresului și metodele de prevenire a acestuia: ghidul didactic și metodologic al doamnei Shagivaleev G.R., doamna Biserov G.K.c. preotul Bildanov. – Elabuga: De la Institutul Elabug K(P)FU, 2015.
  • Pickering G, Mazur A, Trousselard M, Bienkowski P, Yaltsewa N, Amessou M, Noah L, Pouteau E. Starea și stresul magneziului: conceptul cercului vicios revizuit Nutriționiștii. 2020 Nov 28;12(12):3672 8.Esenova I.I. În centrul atenției preparate de magneziu // RFK. 2011. №4.

Alte articole