Efect anti-stres[1]

Magneziul este considerat antidotul stresului, ajutând organismul sa se relaxeze. Stresul este unul dintre ,,hoții” de magneziu. El diminuează rezervele acestui mineral din organism şi reduce absorbţia acestuia.

Magneziul are efect anti-stres, încetinind activitatea glandelor suprarenale, ,,glandele stresului”, și  reglând reacţia de fugă sau luptă.

Ameliorează cefaleea și migrena[2]

Magneziul joacă un rol important în aparitia cefaleei și migrenei, în condițiile în care deficitul de magneziu este întâlnit la 50% dintre persoanele care suferă de aceste afecţiuni. Administrarea cronică de magneziu reduce frecvenţa episoadelor de cefalee și migrenă.

Mai mult, acest mineral este util și în profilaxia cefaleei și migrenei menstruale.

Tratamentul insomniei[3]

Magneziul este util în tratamentul insomniei care acompaniază sindromul picioarelor neliniștite.

Insomnia este un simptom important al deficitului de magneziu. El îmbunătăţește calitatea somnului (latenta = timpul scurs de la așezarea în pat până la adormire, durata = cât timp dormim, eficienta = cât dormim efectiv din totalul de timp pe care îl alocăm pentru somn) și are efect asupra reninei serice, melatoninei și cortizolului seric, implicate în ciclul somn-trezire.

Ajută în oboseala cronică[4]

50% dintre persoanele care se confruntă cu oboseală cronică au deficit de magneziu.

Acestea răspund foarte bine la administrarea, pe termen lung, de magneziu.

Previne diabetul[5]

Persoanele care au diabet zaharat au un nivel scazut de magneziu, fiind printre cei mai afectati de consecintele deficitului de magneziu.

Administrarea de magneziu poate preveni apariţia diabetului zaharat de tip 2.