Deficit de magneziu
Deficitul de magneziu are la bază diverse cauze.
Una dintre ele este aportul de magneziu din ce în ce mai scăzut!
Dacă în anii 1900-1908, aportul zlinic de magneziu era de 475-500 mg, în anii 1990-2002 a ajuns la 175-225 mg. Agricultura modernă, care folosește fertilizatori, pesticide și insecticide, a contribuit la diminuarea surselor de magneziu.
Și procesarea alimentelor îndepărtează magneziul. Un exemplu este transformarea făinei integrale în făină albă, prin care se pierde 85% din cantitatea de magneziu. Acidul fitic – conţinut de unele cereale – formează împreună cu magneziul, cu calciul şi fierul săruri insolubile – fitaţi, împiedicând astfel absorbţia acestor minerale de către organism.
Magneziul are o varietate de beneficii pentru organism ajutand la relaxarea organismului, ofera un somn linistitor si in acelasi timp previne diabetul si amelioreaza migrenele.
…în corpul unui adult de 70 kg se găsesc 20-24 grame de magneziu, din care 52,9% în oase, 27% în mușchi și 19,3% în țesuturile moi?
OBOSEALA:
Deficitul de magneziu
apare în 50% din
cazurile de oboseală
cronică.
STRESUL:
Diminuează rezervele
de magneziu şi reduce
absorbţia acestuia
de către organism
ACIDITATEA:
Aciditatea crescută
poate cauza pierderi
renale de magneziu.
FIERBEREA:
Fierberea alimentelor
care conțin magneziu
poate duce la
eliminarea acestuia.
DEFICITULUI
DE MAGNEZIU
Deficiența de magneziu – alte cauze și efecte principale
Un top al celor mai mari ,,hoți” de magneziu ar clasa pe primul loc fumatul, pe locul secund zahărul și pe locul trei stresul. Următoarele locuri sunt ocupate de cafea și alcool. Toți aceștia duc la deficit de magneziu. Hipomagneziemia este o realitate a lumii moderne și poate duce la diverse probleme de sănătate. Ea apare la 60-65% dintre pacienţii spitalizați și este însoţită în 40% din cazuri de alte dereglări electrolitice: hipopotasemie, hiponatremie, hipocalcemie.
Sportivii și deficitul de magneziu
Se știe că sportivii sunt mai predispuși la pierderi de magneziu, deoarece au eliminări sudorale și urinare crescute. Mai mult, antrenamentele intense cresc necesarul aportului de Mg cu 10-20%, iar anumite sporturi cu categorie de greutate, gimnastica etc, necesită mai mult aport de magneziu.
Cursele de anduranță, prin pierderile sudorale crescute pot determina instalarea unui deficit grav de magneziu către sfârșitul cursei, crescând alarmant pericolul de a se declanșa o aritmie. Este cunoscut faptul că hipomagnezemiile cresc riscul de moarte subită la sportivi prin favorizarea aritmiilor.